Începutul de an ne-a adus mai multe hotărâri motivate printre care și cea în care instanța de judecată ne-a admis contestația la executare formulată și a anulat executarea silită pornită împotriva clientului exonerându-l pe acesta de la plata sumei de 35.000 lei imputată.
Deși în primă instanță contestația la executare ne-a fost respinsă, instanța de apel a confirmat cu titlu definitiv susținerile noastre potrivit cărora contractului de închiriere încheiat sub semnătură privată care nu a fost înregistrat la organul fiscal nu poate constitui titlu executoriu pentru plata chiriei.
Pe scurt, depunerea declarației unice la organul fiscal în vederea declarării veniturilor obținute din închiriere nu înseamnă automat și înregistrarea contractului în Registrul contractelor de locațiune.
Art. 1798 Cod Civil prevede în mod imperativ necesitatea înregistrării la organele fiscale a contractului de locațiune pentru ca acesta să constituite titlu executoriu, iar nu a veniturilor obținute în baza acestei convenții, înregistrare care presupune în mod evident depunerea la organul fiscal a unei copii a contractului de locațiune conform procedurii facultative prevăzute de OPANAF nr. 114/2019 privind aprobarea Procedurii de înregistrare a contractelor de locațiune, dovada înregistrării la organul fiscal central competent a contractului de locațiune fiind copia cererii cu numărul și data înregistrării pentru cererile depuse prin registratură, sau copia cererii și mesajul electronic de confirmare.
Prin urmare, în mod nelegal s-a procedat la executarea clientului, creditorul proprietar neavând titlu executoriu conform dispozițiilor legale întrucât nu a urmat procedura prevăzută de ordinul de mai sus.
Soluția obținută nu ar fi fost posibilă fără munca depusă de colega mea, d-na avocat Anda Miclea, căreia îi mulțumesc pentru implicare și profesionalism.
